Escapada in Elvetia si Olanda

Dintre multe calatorii din ultimul timp, escapada in Elvetia din Olanda, unde ma aflu la masterat, mi s-a memorizat in mod deosebit. Probabil, din cauza contrastului dintre cele doua tari. Olanda, care datorita secarii continue a terenurilor s-a lasat la circa 6 metri sub nivelul Marii Nordului, difera de muntoasa Elvetia ca farfuria goala de una cu torta.
Acest contrast izbeste inca din avion.

La aterizare, ramii mirat de caldura aerului elvetian – si aceasta chiar sub ghetarii sclipitori care se vad aproape din orice punct, inclusiv din aeroport.

A doua surpriza – preturile, care sunt semnificativ mai mari comparativ cu Olanda, pe care intotdeauna am considerat una din cele mai scumpe tari in UE. Multi locuitori ai Genevei, primul oras elvetian in care am poposit, pleaca dupa cumparaturi in Franta vecina, care e la doar 15 min. distanta cu autocarul ori cu trenul, hotarul dintre cele doua tari fiind aproape ignorat de catre vamesi, in pofida faptului ca Elvetia nu face parte din UE sau acordul Schengen.

Neutralitatea a devenit o adevarata obsesie a elvetienilor, tara lor nefiind macar membra a organizatiei tarilor neutre… Aceasta nu a impiedicat insa institutiile importante internationale precum ONU, Organizatia Mondiala a Comertului, Crucea Rosie etc. sa-si stabileasca sedii anume in Geneva. ONU e gazduita in vechiul palat al Ligii Natiunilor (predecesoarea interbelica a acestei organizatii), cu vederea splendida asupra lacului Genevei (Leman).

Apa cristalina iti permite sa vezi fundul lacului aflandu-te chiar si in mijlocul acestuia.

Suvoiul fontanului orasenesc din coltul lacului este propulsat la inaltimea de 140 metri si este vizibil si el de pe toate bulevarde si promenade de pe malurile Genevei. In varful acestuia, o minge uriasa de fotbal, anticipand campionatul european ce va avea loc aici in iunie.

Terase pline de turisti (dealtfel, serviciile in Elvetia sunt la fel de negrabite ca si viata de aici – poti sa astepti o pizza comandata timp de 40 minute – o ora…), mii de barci si lebade clocind oua chiar pe plaje sunt parte integranta a tabloului acestei mini-mari inconjurate de munti. Celebra apa minerala este produsa in oraselul francez Evian, situat de cealalta parte a uriasului lac, mare ca zeci de iazuri de la Ghidighici.
Varful cel mai inalt al Alpilor – Mont-Blanc, 4,180 m. deasemenea se afla in Franta, desi e perfect vizibil si din Geneva.

La doar 20 de minute de Geneva se afla Lausanne, un alt oras francofon elvetian (afara de vorbitori de franceza, in tara cantoanelor mai locuiesc vorbitorii de germana, italiana si retroromana, toate aceste limbi fiind oficiale.) Din cauza reliefului muntos, plimbarea prin Lausanne e destul de dificila, daca incerci sa parcurgi orasul pe jos. Complexul catedralelor antice se afla in varful unui munte, care e si centrul orasului.
Unul din lucrurile amuzante vazute in Lausanne a fost trolebuzul cu remorca – o idee care ar putea prinde bine pentru a solutiona problema troleibuzelor supraincarcate chisinauiene.

Din Lausanne, in circa 3 ore, vaporul te duce spre celalalt capat al lacului, unde muntii sunt mult mai inalti si inzapeziti, treptat inghesuind apa, amintindu-i ca Elvetia e tara muntilor, nu a lacurilor.

Aici ochiul se bucura de privelistea elvetiana clasica – orasele mici la poalele Alpilor gigantici, terase abrupte cu vii si livezi in floare, turme de vaci pe iarba verde – exact ca in publicitatea “Milca”.
La capatul lacului, orasul hotelier Montreux, plin de cazinouri, te surprinde prin lux si masini scumpe. Dealtfel, intreaga Elvetie te izbeste prin lux si bunastare.

Deodata se observa, ca acest colt al Europei nu a suferit distrugerea si mizeria celor doua razboaie mondiale, urmele carora au schimbat chiar si fata Olandei, anticul Rotterdam fiind, de exemplu, distrus de germani pina la temelii in 1940.

Cele doua tari, in afara de deosebiri, mai au si similitudini. De exemplu, cascavalul gustos, care e produs si in Olanda, si in Elvetia. Sau apa, care e prezenta masiv si in Geneva si in Amsterdam, sub forma lacului si canalelor. Stilul arhitectural este insa diferit. Centrele istorice ale oraselor elvetiene difera de stilul nordic olandez si par a semana mai mult cu orasele medievale clasice franceze sau bavareze, cu stilul lor neo-gotic si clasicist.

In centrul istoric al Genevei, gasesti mai multe locuri legate de numele lui Calvin – reformator elvetian care a locuit in acest oras.
Relieful accidentat al oraselor elvetiene iti deschide, total pe neasteptate, niste privelisti superbe – fie o panorama a muntilor, fie vederi a lacurilor ori a pajistilor alpine salbatice. E o combinatie neobisnuita dintre tablouri urbane si cele rurale, care se schimba ca in caleidoscop si-ti dau impresia ca te afli in sanul naturii fara sa parasesti mijlocul urbei. Un alt lucru placut este prezenta la orice pas a izvoarelor cu apa potabila canalizata din munti si a multiplelor parcuri racoroase, cu banci comode si lebede omniprezente inotand cu mandrie in iazuri.

O alta excursie cu barca pe lac, de aceasta data pe partea franceza, mi-a demonstrat ca atat lacul, cat si padurile de pe malurile lui sunt pline de vietati – pesti uriasi, caprioare, care traiesc in armonia deplina cu localnici. Desi dens populata, Elvetia cu cei 7 milioane de locuitori ai sai iti da impresia unui tarim virgin cu distante necuprinse si neexploatate.

Inca un contrast cu furnicarul olandez, cu cei 16 milioane de locuitori inghesuiti pe un teritoriu doar cu putin mai intins ca cel al Moldovei. Amsterdamul insa m-a intamplinat cu un timp frumos, atat nespecific ploioasei Olande, si folosindu-ma de ocazie, am mers imediat la o plimbare cu barca pe canaluri, ca sa-mi mai amintesc un pic de Elvetia zambitoare care a fost pentru mine una din cele mai placute destinatii europene de pina acum.

Mai multe poze vedeti aici:

Amsterdam

Vladimir Plamadeala
Amsterdam 15.05.2008